În cadrul acestui studiu a fost analizate mai multe aspecte ce țin de procesul educațional, inclusiv satisfacția față de acesta. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Școala Mea”, care este în cel de-al patrulea an de implementare. Colectare datelor necesare pentru realizarea estimărilor a fost efectuată prin completarea fișelor de implicare de către respondenți (elevi ai claselor 7-12, părinți ai elevilor și cadre didactice) din cele 20 de școli, ce au fost selectate în baza unui concurs deschis. Fișele de implicare reprezintă chestionare ce cuprind întrebări care se referă la procesul de studii. Întrebările din chestionar au fost divizate în 5 secțiuni, ce țin de: informarea despre activitățile școlii, bugetul, implicarea în activitățile instituției educaționale, oferta curriculară și mediul școlii. Chestionarea elevilor, părinților și a cadrelor didactice a fost realizată în perioada aprilie-mai 2017. Cercetarea a fost efectuată în 5 orașe și 15 sate, ce sunt amplasate în 13 raioane. Fișele de implicare au fost completate de 2581 elevi (66,7% studiază în școlile din zonele rurale, iar 33,3% în cele din mediul urban), de 2204 părinți (la 59,6% din părinți, copii învață la școlile din sate, iar la 40,4%, copii frecventează instituțiile educaționale din orașe) și de 457 cadre didactice (81,4% activează în mediul rural, iar 18,6% lucrează în mediul urban).

În urma analizei efectuate putem face următoarele constatări:

• În linii generale, putem afirma că în eșantionul de școli analizate există o anumită satisfacere față de procesul educațional. Astfel, aproximativ jumătate din elevi și peste 57% din părinți au declarat că sunt mulțumiți de calitatea educației. În zonele urbane comparativ cu mediul rural este un nivel mai înalt de satisfacție față de calitatea educației. Totodată, există o satisfacție medie față de abilitățile pe care le dezvoltă școala. Peste jumătate din elevi și părinți au declarat că sunt „oarecum mulțumiți” față de capacitățile ce sunt dezvoltate în instituțiile de învățământ. De asemenea, în zonele urbane în raport cu ariile rurale părinții sunt mai tare mulțumiți față de capacitățile pe care le dezvoltă școala (52,5% dintre tutorii intervievați în orașe și-au declarat satisfacția, iar la sate s-a atestat o cotă de 40,6%), în cazul elevilor nu este o diferență semnificativă;
• Comunicarea reprezintă un factor important care favorizează creșterea nivelului de satisfacție față de educație. Există o mulțumire față de modul în care școala comunică informațiile, iar peste jumătate din respondenți se declară satisfăcuți de acest aspect. În zonele urbane comparativ cu cele rural nivelul de satisfacție față de comunicare este mai înalt. Totuși, în alte componente ale comunicării, diferite de oferirea informațiilor, există anumite carențe;
• Majoritatea, elevilor (56,9%) și părinților(57,2%), sunt mulțumiți într-o oricare măsură de calitatea curriculei. Printre aspectele problematice putem menționa faptul că curricula îi împovărează pe copii și aceștia sunt nevoiți să dedice o lungă perioadă pentru pregătirea temelor, iar pentru alte interese nu prea le rămâne timp (opinie împărtășită de aproximativ 40% din elevi). La fel, profesorii consideră că capacitatea motivațională a programului școlar este mediocră. Peste jumătate din elevi și părinți s-au declarat mulțumiți de modul de predare a lecțiilor. Totodată, deși profesorii utilizează diverse tehnici de predare, metode precum: studierea temelor în locații din afara școlii, invitarea specialiștilor din diferite domenii ca să facă prezentări elevilor sau utilizarea jocurilor educative se aplică mai rar. Totodată, în zonele urbane la toate categoriile de respondenți: elevi, tutori și cadre didactice se atestă o mulțumire mai mare față de diversitatea tehnicilor de predare utilizate în raport cu satisfacția înregistrată în mediul rural;
• În relația dintre profesori și elevi se atestă o anumită asimetrie. Profesorii dau dovadă de respect față de elevi, în timp ce atitudinea elevilor este mai rezervată:
• Este o situație neclară în ceea ce ține de modul în care utilizatorii de servicii educaționale percep informația despre utilizarea resurselor bănești. Ponderea extrem de mare a non-răspunsurilor din partea elevilor și părinților la întrebările ce se referă la faptul dacă a fost găsită, studiată și înțeleasă informația despre buget sau despre utilizarea contribuțiilor colectate de școală indică clar asupra unei carențe. Se pare că problema are 2 componente: pe de o parte, este un interes redus din partea utilizatorilor, iar pe de altă parte, mecanismele de comunicare funcționează defectuos: nu toate datele sunt făcute publice, iar o parte din informație este prezentată într-un mod neinteligibil, fapt care diminuează preocuparea elevilor și părinților față de subiectele financiare;
• În cazul creării posibilităților de implicare în procesul decizional se atestă 2 aspecte. Peste 55% din elevi și părinți susțin că școala nu le solicită opiniile privind prioritățile de dezvoltare. O altă problemă ține de lipsa informației privind modul de realizarea de către școală a propunerilor parvenite de la elevi sau părinți;
• Respondenți au susținut că problemele ce țin de infrastructura școlii și de alimentarea sănătoasă a elevilor sunt cele mai importante și trebuie soluționate cât mai urgent. De asemenea, aspecte ce necesită îmbunătățiri se referă la utilizarea tehnologiilor informaționale în școli și intensificarea participării elevilor și profesorilor în activitățile instituției educaționale. Trebuie de menționat că respondenții consideră că în toate domeniile sunt necesare îmbunătățiri, iar acest fapt denotă că există dificultăți în toate aspectele ce țin de funcționarea școlii.

În baza analizei efectuate pot fi oferite următoarele recomandări:

• Este necesar de a continua îmbunătățirea calității curriculei. Acest aspect este important nu doar din perspectiva obținerii studiilor necesare pentru carieră, dar inclusiv pentru a ușura elevilor o mai eficientă și rapidă percepere a cunoștințelor. Totodată, în cazul curriculei școlare, este nevoie să se realizeze și o continuă îmbunătățire a metodelor de predare;
• Pentru a spori informarea utilizatorilor serviciilor educaționale ar fi oportună lărgirea utilizării aplicațiilor electronice (pagina web, e-mail, etc,). Această abordare ar contribui și la o mai bună desfășurare a adunărilor școlare, deoarece participanții ar fi informați din timp. Totodată, în acest mod elevii și părinții ar putea fi informați despre soluționarea problemelor discutate la audierile publice școlare. Concomitent, este importantă consultarea opiniei părinților și elevilor privind tipul informației pe care ar dori să-l obțină cu regularitate din partea instituției;
• Totodată, este nevoie de a face informația cât mai inteligibilă pentru elevi și părinți. Pentru a oferi o claritate mare este binevenit să fie elaborată o scurtă notă, care să fie făcută public și care să includă versiunea succintă a proiectului bugetului, cu explicații privind cheltuielilor planificate. De asemenea, ar fi bine de identificat mecanisme prin care părinții sau elevii ar putea obține informații verbale despre situația bugetară a instituției educaționale (de exemplu, delegarea unei persoane care ar fi responsabilă de această sarcină);
• Deosebit de importantă este informarea despre resursele financiare ale școlii. În acest sens, pe lângă audierile publice, ar fi bine de oferit accesul liber pentru elevi și părinți la ședințele administrației școlilor, ce sunt dedicate discutării chestiunilor bugetare. În general, ar trebui de asigurat accesul beneficiarilor serviciilor educaționale la toate ședințele ce vizează activitatea școlii;
• La fel, se recomandă ca plățile făcute de părinți, sub formă de contribuții, precum și procurările de bunuri și servicii din contul acestor surse să fie însoțite de acte confirmative, iar recepționarea și cheltuirea acestor sume ar trebui contabilizată;
• Un alt aspect important, ține de sănătatea și siguranța elevilor. În acest sens este necesar de oferit elevilor, dar și profesorilor, accesul la o alimentație sănătoasă.