Participarea cetățenilor în procesul bugetar este o componentă importantă în asigurarea transparenței cheltuirii banilor publici în educație. În ce măsură sunt gata școlile să accepte încă un actor în procesul bugetar, care sunt principalele provocări în procesul de elaborare ale bugetelor în școli și cum sunt repartizate responsabilitățile în procesul bugetar, au fost subiectele discutate în cadrul atelierelor organizate de către Expert Grup în cadrul inițiativei „Școala mea”, cu participarea directorilor instituțiilor din proiect, reprezentanților asociațiilor de părinți.

Scopul atelierelor a constat în promovarea participării persoanelor interesate în procesul de elaborare a bugetului în educație, și anume la etapa elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu. Această etapă este deosebit de importantă pentru procesul bugetar, în special, pentru faptul că la această etapă se pot introduce politici noi și se asigură aderența proiecțiilor bugetare la obiectivele sectoriale și guvernamentale.

Atelierele s-au desfășurat în două părți.

1. Cum are loc formarea bugetelor în educație? Dialog dintre actorii procesului bugetar
2. Bugetarea participativă în școală. Despre bani mari în educație

În prima parte, a fost prezentată o scurtă introducere în procesul bugetar din Republica Moldova, cu accentul pe CBTM în Moldova, principalele caracteristici ale educației, provocări pentru toate nivelele de gestiune (Minister, Consiliu raional, școală). A fost realizată o introducere în bugetarea pe programe a cheltuielilor în învățământ, dar și pe provocările cu care se confruntă sistemul în condițiile de austeritate și instabilitate bugetară. În partea de discuții, participanții au venit cu propuneri și comentarii referitor la conceptul de finanțare actual în educație, problema autonomiei financiare a școlilor, optimizarea rețelei de școli naționale, însă și la sectorul educațional în general.

A doua parte a atelierului s-a axat pe modul în care elevii și părinții se pot implica în procesul de elaborare a bugetelor, mai cu seamă în procesul de repartizare optimală a cheltuielilor pe diferite priorități pentru bugetele școlii. Principalele doleanțe ale participanților se referă la necesitatea lărgirii cadrului actual al autonomiei școlare, a informării mai bune despre procesul bugetar în educație, a formării principalilor gestionari de buget și actorilor implicați și ce ar presupune implicarea și participarea bugetară în școală. Crearea platformelor noi de cooperare și comunicare, sau revitalizarea celor existente, ar avea efect dublu: informarea despre bunele practici și schimbul de experiență dintre managerii diferitor instituții de învățământ, și implicarea comunității în rezolvarea problemelor școlii.

În urma discuțiilor s-au evidențiat următoarele constatări:

• Autonomia financiară fragmentată a managerilor instituțiilor pune probleme nu doar la capitolul realizării proiectelor pe termen mediu, dar și la etapa evaluării necesităților. În acest sens, cadrul actual nu creează suficiente motivații pentru performanța instituțiilor și a personalului. Pentru rezolvarea acestei sarcini este necesar un proces participativ în care să fie implicați reprezentanții de la toate nivelele de învățământ și autoritățile cu mult înainte de începerea elaborării bugetelor.
• Una din verigile slabe la etapa de planificare a bugetelor ține de identificarea priorităților și necesităților școlii. Lipsa unei imagini clare a modului cum ar trebui să arate o școală în țară și a serviciilor de bază pe care aceasta trebuie să le ofere, altele decât cele de educație, face ca Direcțiile raionale de învățământ să ia arbitrar o serie de decizii. Astfel, sunt constant subminate necesitățile ce țin de asigurarea alimentației copiilor, transportului, securității copiilor, a personalului auxiliar și tehnic.
• Instabilitatea bugetară din ultimii doi ani a afectat și ea modul în care sunt cheltuiți banii școlii. Astfel, alocarea cu întârziere a resurselor financiare școlilor fac ca acestea să nu poată realiza programele stabilite, mai ales cele legate de crearea serviciilor noi. Mai grav, deși o serie din beneficiari au demarat cu succes proiecte de bugetare participativă, o serie din deciziile care au fost luate în acest cadru, nu au putut fi realizate din cauza lipsei de bani.